Impactul Google și Facebook asupra pressei este profund și are repercusiuni în modul în care jurnalismul este perceput și practicat. Odată cu popularizarea platformelor sociale și a instrumentelor de inteligență artificială (IA), oricine poate contribui la fluxul informațional și astfel să devină într-o anumită măsură un fel de jurnalist. Această democratizare a accesului la publicare poate fi considerată o evoluție pozitivă, însă ridică și unele provocări.
Cristian Hostiuc, director editorial la ZF, evidențiază o dilemă esențială: lipsa unei distincții clare între cei care postează conținut și cei care practică jurnalismul ca profesie. Acest fenomen poate fi benefic în sensul creșterii diversității și a democratizării informației, dar poate duce și la scăderea calității și credibilității, precum și la subminarea modelului de afaceri tradițional al presei.
Axel Springer și alte grupuri media încearcă să adapteze presa la această nouă realitate prin colaborări cu companii de tehnologie precum OpenAI. Prin intermediul inteligenței artificiale, aceste grupuri media își propun să îmbunătățească calitatea și relevanța conținutului, precum și să găsească noi modalități de monetizare a acestuia.
Totuși, aceste evoluții nu sunt lipsite de controverse. Există îngrijorări cu privire la modul în care algoritmii de IA pot fi utilizați și reglementați pentru a preveni abuzurile, în special în ceea ce privește drepturile de autor și manipularea informației.
În paralel, Google și Facebook sunt criticate pentru rolul lor în modelul de afaceri al presei. Deși oferă un mediu propice pentru distribuirea și consumul de știri, aceste platforme nu compensează suficient editorii de presă pentru conținutul furnizat. Proiecte precum cel de asistență la scriere dezvoltat de Google pot fi percepute ca amenințări la adresa independenței și integrității jurnalismului.
În timp ce platformele sociale devin tot mai populare ca surse de informații, există îngrijorări cu privire la calitatea și veridicitatea acestora. Nicolae Ţîbrigan, cercetător al Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I.C. Brătianu” al Academiei Române, subliniază că rețelele de socializare pot deveni adesea echo chambers, alimentând confirmarea opinilor și perpetuând bulversarea informațională.
Relația complexă dintre tehnologie, platforme sociale și jurnalism redefinește continuu peisajul media și ridică întrebări importante cu privire la libertatea presei, calitatea informațiilor și sustenabilitatea modelului de afaceri al jurnalismului tradițional.
