Istoria micilor în România este plină de povești interesante și speculații. O legendă populară sugerează că micii au fost inventate într-un restaurant bucureștean când, lipsind mațele necesare preparării cârnaților, bucătarul a creat aceste delicatese. Deși această poveste este disputată, există diverse teorii cu privire la originea micilor.
Unii susțin că micii românești sunt o reinterpretare a kebabului adus de otomani în țara care își câștigase independența în 1877. Povestea legendară spune că în lipsa mațelor pentru cârnați, bucătarul a inventat „cârnații fără piele”, denumiți apoi „mititei” de către un client fidel al restaurantului. Acesta a creat un meniu special, dând pseudonime fiecărui produs comercializat.
Deși există dispute cu privire la originea micilor, aceștia sunt recunoscuți ca un fel de mâncare independent și au devenit un simbol al bucătăriei românești. Rețeta de bază a micilor include carne de porc, usturoi și bicarbonat de sodiu, adaptând astfel rețeta originală din Balcani.
Micii au fost chiar subiectul unui scandal cu Uniunea Europeană în 2013, când s-a discutat interzicerea bicarbonatului de sodiu în carne. Autoritățile române au pledat pentru păstrarea micilor pe piață, argumentând că aceștia fac parte din tradiția culinară românească. După negocieri, UE a acordat o derogare, permițând astfel continuarea producerii micilor conform rețetei tradiționale.
